Cam asa am gandesc eu (neavand car brain, va dati seama), dar va las aici experienta mea de ieri seara, poate doriti sa o impartasiti cu cineva.

Da, va invit pe clipul mare pe care dezbatem mai multe chestii despre mobilitatea URBANA in zilele noastre: https://youtu.be/z5K_DBmyeoo?si=6V8FIYEqfUGBPQxM

  • Am ras, mi-a placut clipul. Te-am mai tot vazut cu Marius si cu Flavius in clipuri dar nu stiam ca ai si tu canal, o sa arunc un ochi!

    Subscribe la omu’ nostru, Vlad.

    Te pup, ultra respect pt fratele FALAFEL SI HUMUS

  • Bună vorba adevărată de la fratele nostru :)

    Când locuiam în dr taberei și mergeam zilnic până la mama naibii în otopeni, lăsam mereu mașina la piața presei și luam 41. Mai mergeam și cu 449, dar venea prea rar și traficul nu este așa rău extraurban. Ar fi foarte utile parcări la capetele mijloacelor de transport în comun aflate la marginea orașului.

    Da, PARK AND RIDES!!!

  • Foarte bun videoul care reprezinta o lectie de mobilitate excelenta. Spor la libertate!

    Multumesc frumos! Nu sunt fan transport in comun, prefer sa biciclesc

  • 41 este bun pentru ca e linia libera. E un exemplu bun in care STB merge mai rapid decat masina dar nu este cel mai relevant.

    Da, te ajuta daca stai in Ghencea, oriunde pe traseul lui, si vrei sa ajungi la Piata Presei.

    Dar daca faci un test in care vrei sa ajungi din Ghencea in Piata Victoriei, sa zicem. Cu masina faci 30 min, cu STB 50 min.

    Pentru mine, daca am treaba doar eu sa ajung undeva, prefer STB, daca stau, macar stau linistit, nu cu nervi. Dar pentru cineva care are de ajuns undeva la o anumita ora, printre alte treburi, nu este cea buna solutie, din pacate.

    Sper sa se schimbe acest lucru, transportul in comun nu va fi niciodata mai rapid decat masina dar macar singurul timp pe care il pierzi sa fie in statii si sa ajungem in punctul in care nu mai sta la semafor, printre masini.

    De asta merg cu bicicleta (suveranitate totala)🧠

    Da, aș fi vrut și eu să fie cum zici tu, dar ei sunt mulți, iar noi puțini. Și nu e doar o impresie. E ceva care se pasioneaza devreme, aproape fără să-ți dai seama. Încă din școală nu prea exista alt criteriu de validare. Cine ia permisul primul, cine pune mâna pe mașină, cine „se descurcă”. Era un fel de prag simbolic. Nu conta că mașina era o rablă de 2000 de euro, obosită, zgomotoasă și poluantă. Conta că era mașină. Și pentru asta erai admirat. Unii munceau de se rupeau ca să ajungă acolo, iar efortul ăsta era privit ca o dovadă de ambiție, nu ca un semn că ceva e profund strâmb.

    Recent am prins o discuție, mai mult am ascultat. Un băiat de vreo 19–20 de ani vorbea cu un prieten mai mic, încă în școală, probabil 17–18 ani. Cel mic zicea cu entuziasm că abia așteaptă să-i dea instructorul dosarul ca să dea sala. Totul se învârtea în jurul mașinii. La un moment dat, cel mai mare povestea că dacă își făcea completarea de ulei la Skoda, din ce am înțeles, nu mai ajungea să dea banii la mecanic și, Doamne ferește, să ia autobuzul. Spunea asta cu un dispreț aproape fizic. Autobuzul era pe ultim plan. Mașina, chiar stricată, chiar mersul pe banda de bus, era normalitatea.

    Atunci mi-am dat seama cât de adânca e boala asta. Lumea va alege aproape întotdeauna confortul personal, chiar și unul fragil sau absurd, în detrimentul binelui comun. Nu din răutate, ci pentru că așa am fost crescuți. Mașina nu e văzută ca un obiect de putere rușinos, ci ca o extensie a sinelui, ca un drept câștigat. Noxele nu se văd, spațiul pierdut nu se simte imediat, copacul care n-a mai avut loc nu doare pe loc. Se simte doar ideea că ești „cineva” pentru că nu depinzi de alții.

  • Mai sunt handicapați care ar spune că dacă ar scoate șina de tramvai și ar lăsa bandă auto, eventual să mai taie și din trotuar să mai facă și acolo o bandă, ai ajunge cu mașina în 10 minute oriunde.

  • Da unu care sta in masina nu stie ca exista si alternative mai rapide si poate mai placute; lumea se mai intalneste in mijloacele de transport, se mai saluta, mai vorbesc intre ei; mai simti o adiere, un ciripit daca mergi pe jos; ii inteleg cand se claxoneaza intre ei: stau inchisi intr-o cutie.

  • Da bosz da io nu stau sa le miros altora basinilen tramvai. Prefer sa ajung cu 2 ore mai tarziu acasa. Si asa ma bate nevasta si ma baga cuckhold cand ajung, nici nu ma grabesc! Si uite, ca sa ma simt mai bine ca sunt purtator de micropwnisz, mi am luat ditamai gleceuu tri turbo de 2.5 tone,

    Sa ma labesc in el cand e frustrarea prea mare ca ma depaseste trramvaiu